Uneori viata te pune in fata multor incercari. Si, ca pe orice muritor de rand, m-a pus si pe mine.
Marti dupa-masa am aflat ca trebuie sa plec urgent in Moldova - avem acolo un proiect de mare anvergura. Singura varianta era masina.
Nici una, nici doua, eu si J am plecat acasa, ne-am aruncat cateva haine intr-un troler si ne-am urcat in masina .... am pornit la drum. Bineinteles apropiatii nostrii in stare de soc, noi nerealizand la ce ne expunem, ne spuneam ca ajungem undeva in noapte, dormim 2 - 3 ore si da-i bataie la munca.
Pana in Targu-Mures am mers fara harta. Acolo a inceput distractia. Am oprit la un Petrom sa luam o harta, era deja 11 noaptea, obosite dupa o zi de lucru, ingandurate, ne - avand idee ce ne asteapta. In benzinarie s-au strans in jurul nostru 4 soferi, 2 - de tir, 2 - care transportau lingouri de aur :)) !!! Ne-au spus ca mai avem de mers inca 6 ore !!!!
Am intrat in panica !!! Noroc cu J care dupa ce a fumat 2 tigari , mi-a zis : " Gata, nu avem ce face, mergem inainte".
Hai la drum, ne-am ratacit de cateva ori, noroc cu soferii de tir :) . Am si reusit sa oprim unul sa-l intrebam daca suntem pe drumul cel bun. A fost un exercitiu de maxima concentrare pentru mine, simteam ca cedez in secunda 2 , ca vreau sa dispar si sa ma transform intr-o musca, sa zbor pana acasa.
Am ajuns cu bine pe la 5 la destinatie, drumul foarte greu, am baut o cafea, un l de cola si juma' de l ceai verde, si da-i bataie !
Atat eu cat si J, suntem multumite ca am reusit sa ne facem treaba si sa ne depasim limitele.
Am ajuns la concluzia ca situatiile limita cer masuri limita, puterea de concentrare este incredibila, totul porneste din modul de gandire, cum abordezi problema, ce esti dispus sa faci pentru a duce la bun sfarsit un lucru in cele mai bune conditii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu