miercuri, 23 iunie 2010

Happy as a child


De azi sunt fericita stapana a unui catel rasa Labrador. E o scumpa ( pentru ca , este o EA ) si deja ma urmareste peste tot.
So .... me ... happy as a child !!!

marți, 22 iunie 2010

Ce faci cand iti cade cerul in cap?

Pentru ca azi ma simt eu mai filosofica decat de obicei ( eu fiind o fire artistica - replica pe care o folosesc intotdeauna cand o dau in bara :) ) imi vine in minte o intrebare : ce te faci cand simti ca pica cerul pe tine? Ce faci cand te trezesti in fata unei situatii pe care nu ai fi avut nici cum sa o prevezi din timp? Ce faci cand simti ca esti la limita? Cum reactionezi?
Eu in prima faza simt ca imi urca tensiunea incet , ma iau caldurile, incerc sa ripostez desi stiu ca nu e momentul potrivit, as vrea sa astept, sa ma gandesc, sa-mi aleg cuvintele, sa nu spun ce-mi vine pe limba, sa ma cenzurez. Uneori reusesc, uneori ....... ma stradui.
In ultima vreme, am avut astfel de momente .... le-am depasit cu prezenta de spirit, pe urma framantare interioara: de ce mie, de ce acum, ce am facut eu sa merit asta, cu ce ti-am gresit Doamne, dar pana cand va mai fi asa , etc ....
Atunci , vin acasa, imi pun muzica la maxim, citesc toate prostiile de pe lume pe net si incerc sa nu ma ating de Xanax :)))
Am ajuns la concluzia ca viata asta e atat de scurta si noi ne-o facem atat de grea, impiedicandu-ne si de una si de alta, maruntisuri ieftine, intrigi gratuite si idei preconcepute. Lupta pentru supravietuire este acerba, este o lupta pe care o ducem constant, unele batalii le castigam altele .... le pierdem si ne framantam, ne intrebam daca am procedat bine, dar .. de ce e lumea atat de rea cu noi ? Noi suntem buni, incercam macar ... noi nu meritam asta.
Eh ..... ce te faci cand simti ca-ti cade cerul in cap?
Concluzia : astepti sa vina ziua de maine, sa vezi ce ti-a rezervat. Una calda sau una rece?

sâmbătă, 5 iunie 2010

Aventura

Uneori viata te pune in fata multor incercari. Si, ca pe orice muritor de rand, m-a pus si pe mine.
Marti dupa-masa am aflat ca trebuie sa plec urgent in Moldova - avem acolo un proiect de mare anvergura. Singura varianta era masina.
Nici una, nici doua, eu si J am plecat acasa, ne-am aruncat cateva haine intr-un troler si ne-am urcat in masina .... am pornit la drum. Bineinteles apropiatii nostrii in stare de soc, noi nerealizand la ce ne expunem, ne spuneam ca ajungem undeva in noapte, dormim 2 - 3 ore si da-i bataie la munca.
Pana in Targu-Mures am mers fara harta. Acolo a inceput distractia. Am oprit la un Petrom sa luam o harta, era deja 11 noaptea, obosite dupa o zi de lucru, ingandurate, ne - avand idee ce ne asteapta. In benzinarie s-au strans in jurul nostru 4 soferi, 2 - de tir, 2 - care transportau lingouri de aur :)) !!! Ne-au spus ca mai avem de mers inca 6 ore !!!!
Am intrat in panica !!! Noroc cu J care dupa ce a fumat 2 tigari , mi-a zis : " Gata, nu avem ce face, mergem inainte".
Hai la drum, ne-am ratacit de cateva ori, noroc cu soferii de tir :) . Am si reusit sa oprim unul sa-l intrebam daca suntem pe drumul cel bun. A fost un exercitiu de maxima concentrare pentru mine, simteam ca cedez in secunda 2 , ca vreau sa dispar si sa ma transform intr-o musca, sa zbor pana acasa.
Am ajuns cu bine pe la 5 la destinatie, drumul foarte greu, am baut o cafea, un l de cola si juma' de l ceai verde, si da-i bataie !
Atat eu cat si J, suntem multumite ca am reusit sa ne facem treaba si sa ne depasim limitele.
Am ajuns la concluzia ca situatiile limita cer masuri limita, puterea de concentrare este incredibila, totul porneste din modul de gandire, cum abordezi problema, ce esti dispus sa faci pentru a duce la bun sfarsit un lucru in cele mai bune conditii.